Introducere: Context strategic
Politica UE privind învățământul superior urmărește să sprijine reformele sistemelor de învățământ superior din statele membre pentru ca acestea să devină mai coerente și mai adecvate necesităților unei societăți bazate pe cunoaștere. Reformele sunt necesare pentru a face față provocărilor impuse de globalizare și pentru formarea și reformarea forței de muncă din Europa. Reformele ar trebui să ofere instituțiilor de învățământ superior posibilitatea de a-și juca rolul într-o Europă a cunoașterii și de a contribui în mod semnificativ la realizarea Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.
În cadrul reflecțiilor sale asupra modernizării universităților, Comisia a identificat trei mari domenii de reformă a învățământului superior:
o Reforma programei de învățământ: structura studiilor superioare în trei cicluri (licență-masterat-doctorat), învățare bazată pe competență, rute educaționale flexibile, recunoașterea diplomelor și a competențelor, mobilitate, în conformitate cu Procesul de la Bologna.
o Reforma sistemului de guvernare: autonomia universitară și răspunderea publică a instituțiilor de învățământ superior, parteneriate strategice, asigurarea calității.
o Reforma sistemului de finanțare: venituri diversificate ale instituțiilor de învățământ superior, taxe de școlarizare, burse și împrumuturi, echitate și acces, finanțare UE cu obiective specifice.
În mai 2006, Comisia a publicat Comunicarea „Rezultatele proiectului de modernizare a universităților: formare, cercetare și inovație”10 identificând nouă măsuri considerate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor de modernizare a instituțiilor de învățământ superior și acoperind următoarele trei domenii de reformă:
1) eliminarea barierelor dintre instituțiile de învățământ superior din Europa;
2) asigurarea unei reale autonomii universitare și a răspunderii publice a instituțiilor de învățământ superior;
3) oferirea unor stimulente în favoarea parteneriatelor structurate cu mediul de afaceri;
4) asigurarea de abilități și competențe care să mărească în mod direct șansele de angajare ale absolvenților;
5) reducerea deficitului de finanțare și eficientizarea sistemului de finanțare în domeniul educației și cercetării;
6) intensificarea fenomenelor de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate;
7) consolidarea cunoștințelor prin intermediul interacțiunii sociale;
8) recompensarea excelenței la cel mai înalt nivel;
9) creșterea vizibilității și atractivității învățământului superior european și a cercetării europene pe plan mondial.
Instituțiile de învățământ superior sunt invitate să își joace rolul pe care îl dețin în triunghiul cunoașterii (educație, cercetare și inovație) și să se angajeze în proiecte care urmăresc consolidarea cooperării dintre instituțiile de învățământ superior și întreprinderi, prioritate asupra căreia s-a insistat în propunerea Comisiei de înființare a unui Institut European pentru Tehnologie, dar care este extrem de relevantă și în contextul mai larg al învățământului
superior.
Punerea în aplicare a Recomandării din 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității12 va continua să suscite un interes real, ca și punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor și consolidarea legăturii dintre acesta și Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior. Strategia de la Lisabona și Procesul Bologna vor sta în continuare la baza agendei de politici în domeniul învățământului superior,
acordându-se, în același timp, atenția cuvenită Concluziilor UE și Conferințelor Ministeriale ale Procesului Bologna.
Obiectivele specifice și operaționale ale programului Erasmus:
(a) să sprijine realizarea unui spațiu european al învățământului superior;
(b) să consolideze contribuția învățământului superior și a învățământului profesional superior la procesul de inovare.
Obiectivele operaționale ale programului Erasmus, în forma prezentată la articolul 21.2 din decizia privind programul, sunt:
a)îmbunătățirea calității și creșterea volumului mobilității studenților și a cadrelordidactice în Europa, astfel încât să contribuie la atingerea, până în 2012, a unui număr de cel puțin 3 milioane de participanți la mobilitatea studenților în cadrul programului Erasmus și al programelor precedente;
(b) îmbunătățirea calității și creșterea volumului cooperării multilaterale între instituțiile de învățământ superior din Europa;
(c) creșterea gradului de transparență și compatibilitate între calificările obținute în învățământul superior și formarea profesională avansată în Europa;
(d) îmbunătățirea calității și creșterea volumului cooperării între instituțiile de învățământ superior și întreprinderi;
(e) favorizarea dezvoltării unor practici inovatoare în educația și formarea profesională de nivel terțiar, precum și a transferului acestora de la o țară participantă la alta;
(f) sprijinirea dezvoltării, în domeniul învățării de-a lungul vieții, a unui conținut, a unor servicii, pedagogii și practici inovatoare bazate pe TIC.
Acțiunile prioritare ale programului Erasmus
2.1. Mobilitate
Mobilitatea studenților, inclusiv plasarea studenților în întreprinderi și plasarea cadrelor didactice și a altor categorii de personal din învățământul superior
Mobilitatea studenților și a cadrelor didactice joacă un rol-cheie în crearea Spațiului european al învățământului superior. Instituțiile participante la programul Erasmus sunt invitate să crească atât mobilitatea studenților în ceea ce privește studiile și plasarea în vederea realizării obiectivului de a atinge 3 milioane de studenți Erasmus până în anul 2012, cât și mobilitatea cadrelor didactice și a altor categorii de personal.
Organizațiile de învățământ superior sunt invitate să asigure o calitate înaltă în organizarea mobilității studenților și a personalului didactic, așa cum s-a arătat în Carta universitarăErasmus și în Carta europeană a calității pentru mobilitate13.
Cu privire la mobilitatea studenților, nu există priorități specifice disciplinelor universitare stabilite la nivel european, deși autoritățile naționale pot publica priorități specifice țărilor în această privință. Obiectivul general este de a se atinge o acoperire echilibrată din punct de vedere geografic și din punctul de vedere al numărului de subiecți mobilizați pe întreg teritoriul UE.
Cu privire la mobilitatea cadrelor didactice, se va acorda prioritate asigurării unei mobilități crescute din partea personalului din întreprinderi pentru a preda în instituții de învățământ superior.
Programele intensive Erasmus (IP)
Se va acorda prioritate programelor care:
– se axează pe arii tematice pentru care programe mai scurte dau o valoare adăugată deosebită;
– dovedesc recunoașterea integrală și creditele activităților prin intermediul instituțiilor participante;
– constituie o parte integrantă a programelor de studiu integrate, care se încheie prin acordarea unei diplome duble sau acordată în comun;
– sunt caracterizate printr-o abordare multidisciplinară accentuată;
– fac apel la servicii și instrumente TIC pentru a sprijini pregătirea și rezultatele programelor IP, contribuind astfel la crearea unei comunități de studiu durabile privind arii tematice specifice.
Cursuri intensive de limbi străine Erasmus (EILC)
Se va acorda prioritate organizatorilor de cursuri care:
– demonstrează capacitatea de a organiza și găzdui cursuri intensive de limbi străine Erasmus;
– dovedesc recunoașterea integrală și creditele.
2.2. Proiecte multilaterale
Recomandare a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în vederea educației și formării profesionale: Carta europeană a calității pentru mobilitate
Se va acorda prioritate proiectelor care se axează pe arii tematice și teme care nu au fost acoperite îndeajuns de proiectele finanțate anterior în cadrul acestei acțiuni.
2.2.1. Proiecte de elaborare a programelor de studii (CD)
Proiectele CD sunt menite să sprijine inovarea și modernizarea procesului de predare din instituțiile de învățământ superior. Acestea pot fi propuse în cadrul oricărei discipline universitare.
Se va acorda prioritate proiectelor care vor urmări dezvoltarea sau modernizarea unuia sau mai multor aspecte enumerate în continuare:
- Programe integrate care să acopere un ciclu universitar complet (licența, masteratul sau doctoratul) și care se încheie prin acordarea unei diplome duble sau acordate în comun;
- Programe de studii și module pentru învățarea continuă care să aibă drept scop actualizarea cunoștințelor dobândite anterior; module de predare în domenii cu un caracter interdisciplinar accentuat sau în domenii care necesită o strânsă colaborare didactică transnațională.
2.2.2. Proiectele centrate pe cooperarea dintre instituțiile de învățământ superior și întreprinderi
Se va acorda prioritate proiectelor care acordă un rol important partenerilor din afara mediului academic, precum: întreprinderile (în special IMM-urile), organizațiile profesionale, camerele de comerț și industrie, partenerii sociali și organismele locale/regionale:
- care consolidează legătura dintre programa de studiu și cerințele viitoare în materie de competențe de pe piața muncii, de exemplu prin introducerea de informații de gestiune în proiectele de curs și conținutul acestora;
- care dezvoltă servicii educaționale, precum cursuri speciale de actualizare a cunoștințelor și a abilităților angajaților (inclusiv abilitățile de limbă în vederea îmbunătățirii nivelului de competitivitate), cursuri pentru studenții part-time, formare profesională la un nivel avansat, etc;
- care stabilesc strategii care să vizeze încurajarea schimburilor și a cooperării dintre instituțiile de învățământ superior și întreprinderi; care promovează antreprenoriatul, gândirea creativă și abordările inovatoare ca parte integrantă a programei de studii pentru studenți și ca abilități necesare personalului din învățământ/din cercetare;
- care evaluează necesitățile viitoare în materie de competențe și de ocupare a forței de muncă în vederea unei mai bune ajustări a competențelor la necesitățile viitoare ale pieței muncii.
2.2.3. Proiecte care sprijină planul de modernizare a instituțiilor de învățământ superior
Se va acorda prioritate proiectelor care ajută instituțiile de învățământ superior să dezvolte unul sau mai multe dintre obiectivele următoare:
- strategii de modernizare a activităților academice și de creștere a transparenței acestora (de exemplu, prin descrierea calificărilor din perspectiva rezultatelor învățării) și pentru a consolida acordarea de consiliere;
- acțiuni privind guvernarea și finanțarea, care să contribuie la adaptarea instituțiilor la
nevoile pieței muncii, ale cetățenilor și ale societății în general;
- strategii de învățare de-a lungul vieții (care să lege învățământul superior de educația și certificarea educației și formării profesionale), care vizează să ajute instituțiile de învățământ superior să devină „centre de învățare continuă” sau „centre de învățare deschisă” pentru regiunea aferentă acestora;
- măsuri care să crească calitatea performanței și care să contribuie la creșterea responsabilității acestora;
- planuri de creștere a accesului pentru persoanele a căror instruire a fost realizată pe cale non-formală sau informală sau pentru persoanele care dețin calificări alternative, precum cele obținute în urma unor perioade anterioare de formare prin intermediul practicii;
- strategii de creștere a atractivității instituțiilor de învățământ superior și de eficientizare a informării publicului larg cu privire la activitatea pe care o desfășoară.
2.2.4. Proiecte de campusuri virtuale
Se va acorda prioritate proiectelor care pot fi asociate strategiei globale de integrare eficientă a TIC în instituțiile de învățământ superior participante și care urmăresc realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele următoare:
- elaborarea și difuzarea la nivel european de măsuri asemănătoare care să vizeze înființarea și susținerea de campusuri virtuale; asigurarea de resurse educaționale deschise, garantarea că sunt luate în considerare problemele organizaționale, tehnice sau de asigurare a calității în vederea difuzării conținutului și creșterii accesibilității acestuia pe plan european;
- dezvoltarea sau revizuirea programelor integrate care acoperă complet unul din ciclurile învățământului superior (licența, masteratul sau doctoratul) care se încheie prin acordarea unei diplome duble sau acordată în comun și în cadrul cărora se face apel la instrumente și servicii TIC pentru a permite mobilitate virtuală studenților și personalului educațional; promovarea cooperării și a schimbului de experiență strategică între factorii de decizie din cadrul procesului de dezvoltare a campusurilor virtuale, vizând în principal impactul, valoarea adăugată și beneficiile utilizării TIC.
2.3. Rețele tematice
Rețelele tematice Erasmus sunt de două tipuri:
- Rețele academice având drept scop promovarea inovației în cadrul unei disciplin date, a unui set de discipline sau în cadrul unei arii multidisciplinare.
- Rețele structurale având drept scop ameliorarea și modernizarea unui anumit aspect legat de sistemul de organizare, de administrare, de guvernare sau de finanțare a învățământului superior.
Ghidul Programului de învățare de-a lungul vieții prevede descrierea amănunțită a setului minim de activități caretrebuie îndeplinite de fiecare tip de rețea. Toate rețelele trebuie să aducă la un loc un număr important de actori interesați de tematica vizată.
Se va acorda prioritate propunerilor de rețele care se axează pe arii tematice și teme care nu au fost acoperit îndeajuns de rețelele finanțate anterior în cadrul acestei acțiuni (a se vedea secțiunea 2.3.1). De asemenea, vor fi considerate prioritare rețelele care și-au încheiat ciclul finanțat și care depun o cerere de continuare a activității, cu condiția ca acestea să poată demonstra, pe lângă bune performanțe obținute în trecut (de exemplu, realizările și impactul), planurile de dezvoltare ale rețelelor care urmează a fi realizate (de exemplu, în ceea ceprivește activitățile acestora, metodologia abordată, acoperirea geografică).
Pentru fiecare dintre cele două tipuri de rețea, se va acorda prioritate după cum urmează:
2.3.1. Rețele academice
Proiecte axate pe una din următoarele arii tematice:
drept,
economie,
literatură,
legătura dintre cultură și educație,
filosofie,
matematică,
studii privind integrarea europeană,
interculturalism și multilingvism,
instruirea cadrelor didactice,
dezvoltarea durabilă, inclusiv aspecte privind energia și schimbările climatice,
educație fizică și sport,
antreprenoriat și inovație,
subiecte interdisciplinare.
2.3.2. Rețele structurale
- Accesul la învățământul superior
- Aspectele cheie includ lărgirea accesului pentru studenții netradiționali, precum: profesioniștii, persoanele în vârstă și persoanele cu calificări non-formale, precum și recunoașterea învățământului anterior de tip non-formal și informal. -„Triunghiul cunoașterii”: educație, cercetare și inovație
- Aspectele cheie includ consolidarea legăturilor dintre învățământul superior și cercetare și aplicarea rezultatelor acesteia la nivel industrial și la nivelul întreprinderilor, și stabilirea regiunilor de studiu axate pe universități drept motorul dezvoltării regionale.
- Administrarea instituțiilor de învățământ superior
- Aspectele cheie includ consolidarea autonomiei și răspunderii publice a universităților, perfecționarea sistemelor de gestionare a personalului și punerea în aplicare atât a mecanismelor interne de asigurarea a calității, cât și a celor externe, în conformitate cu normele și orientările pentru asigurarea calității din domeniul învățământului superior european, așa cum au fost adoptate la Bergen în 2005.
Cine poate participa
* Studenti care studiaza in orice forma de invatamant superior;
* Institutii de invatamant superior, specificate de tarile membre UE;
* Profesori, formatori si alte categorii de personal din aceste institutii;
* Asociatii si reprezentante ai celor implicati in invatamantul superior, incluzand asociatii studentesti, universitare precum si cele ale cadrelor didactice;
* Intreprinderi, parteneri sociali si alte organizatii;
* Organizatii publice si private incluzand organziatiile non-profit si ONG, responsabile de organizarea procesului educational la nivel local, regional si national;
* Centre de cercetare si organizatii care au ca scop invatarea pe tot parcursul vietii;
* Organizatii care se ocupa cu consilierea si informarea in procesul de invatare pe tot parcursul vietii.
Pentru mai multe informații: http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/erasmus/formulare.html
Documente de referinta:
Anuntul oficial privind lansarea Apelului european
Prioritati strategice
Ghidul candidatului 2009: Partea 1 - Precizari generale
Ghidul candidatului 2009: Partea a 2-a - Sub-programe si actiuni
Termenul de limită pentru aplicare:
- Cursuri intensive de limbi străine (EILC): 13 februarie 2009
- Parteneriate: 20 februarie 2009
- Proiecte multilaterale, rețele și măsuri acompaniatoare: 27 februarie 2009
- Programe intensive (IP), Mobilitatea studenților pentru studii și stagii (inclusiv certificatul de stagiu Erasmus prin intermediul unui consorțiu) și Mobilitatea personalului (misiuni de predare și formarea personalului): 13 martie 2009
Finanțări
Programul Erasmus - apel de propuneri de proiecte 2009
Finanțator:
Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale (ANPCDEFP)
Data limită:
13 martie 2009
Data încărcării:
2 decembrie 2008, 17:35:10
Grupul țintă:
Asociații și alte organizații civile (65); Persoane fizice (332); Instituții de învățământ și de pregătire profesională (19)
Tip:
Bursă (56)
Domeniu:
Învățământ (61)
Țara:
Romania
Sursa: [www.anpcdefp.ro]
